De ce am ales Osteopatia ca profesie?

Se spune ca atunci cind faci ceea ce iti place, nu trebuie sa muncesti nici macar o singura zi din viata.

La mine, totul a inceput foarte devreme, pe la 12-13 ani, cu o curiozitate pentru mentinerea sanatatii. Am inceput sa citesc din cartile mamei mele despre anatomia corpului uman, despre medicina, despre terapiile naturiste.  M-am inscris la Liceul Sanitar si, foarte curand, am pornit pe drumul pe care mi-l doream. Invatam si in acelasi timp puteam sa aplic ceea ce invatam. Aveam deja primii pacienti.

DRUMUL MEU. CATRE O VIZIUNE DE ANSAMBLU

Simteam nevoia sa inteleg cum functioneaza corpul uman si cum putem sa ne pastram sanatatea in complexitatea tuturor  factorilor ce o influenteaza. Ma asteptau multi pasi. Dramuiti. Chibzuiti.

Am urmat Facultatea de Medicina Generala si, in paralel, cursuri de medicina traditionala chinezeasca, Shiatsu, Yumeiho, manipulari vertebrale si osteopatie.

Apoi am absolvit Facultatea de Fiziokinetoterapie,  un Master in Refacerea dupa efort si Recuperarea post-traumatica , Master in Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale  si un curs de formare ca  psihoterapeut, cu specializare in Hipnoza clinica si terapie eriksoniana.

 Timpul liber insemna “practica” in cabinetul meu. Puteam sa aplic ceea ce invatam, iar acest lucru a contat enorm.

Dupa un an de stagiu in chirurgie si cativa ani de experienta ca medic de familie si kinetoterapeut, am inceput sa ma indrept tot mai mult catre studiul si aprofundarea osteopatiei – pe care o simteam mult mai potrivita cu viziunea mea.

Osteopatia a reprezentat un pas firesc in evolutia mea profesionala. Am ajuns astfel la ceea ce fac astazi – o abordare integrata, adaptata fiecarui pacient in parte. Osteopatia este pentru mine, inainte de toate, o forma de conectare. De conectare la mine insumi, la pacient si la viata.

Am perceput Osteopatia ca o forma de iubire pentru ca iti activeaza toate resursele fara sa te oboseasca: resursele intelectuale (este o datorie pentru orice osteopat sa studieze constant, sa absoarba cat mai multe informatii, sa faca conexiuni),  resursele senzoriale (iti dezvolta toate capacitatile de perceptie, intuitia, iti exersezi toate simturile,  invatand „sa asculti”), resursele fizice (ai nevoie de o forma fizica foarte buna pentru a fi in echilibru), creativitatea etc. Este o  provocare de a te oferi celorlati in varianta ta cea mai buna.

 Osteopatia este e o cale de dezvoltare personala care nu te lasa sa atingi limite ci te face sa-ti doresti in permanenta sa-ti depasesti propriile limitari, te ajuta sa iesi din tine si sa te daruiesti. Chiar se spune ca osteopatia nu are limite; limita este doar a osteopatului.

PACIENTII MEI. POVESTEA FIECARUIA E UNICA

Osteopatia este uimitoare pentru ca viata, in toate formele ei, este uimitoare; trebuie doar sa te lasi surprins. In aproape toate interactiunile terapeutice pe care le ai ca osteopat, eforturile iti sunt constant rasplatite de starea de mai bine a pacientilor: mai putine dureri, imbunatatirea calitatii vietii lor, schimbarea modului de a privi viata. Deseori devii martorul unor transformari radicale, martorul vietii in plina evolutie si miscare.

Fiecare dintre pacientii mei are un anumit stil de viata, o poveste unica si o istorie medicala personala pe care imi bazez selectia tehnicilor  folosite in intocmirea planului de tratament. Este o abordare de ansamblu ce isi propune ca obiectiv echilibrul interior, cultivarea si mentinerea sanatatii.

Astfel ca multi dintre pacientii mei vin in cabinet nu doar pentru tratament, ci si pentru preventie.

Iar eu, ajutandu-i, ma simt norocos ca fac ceea ce imi place: Osteopatie.